Crampă vs. spasm – diferențe esențiale pe care trebuie să le cunoști

Mușchii noștri spun povești. Uneori șoptesc printr-o tresărire abia vizibilă, alteori țipă printr-o durere bruscă ce ne taie respirația. Așa se nasc crampele și spasmele, două fenomene pe care le trăim cu toții, dar pe care adesea le confundăm. Deși par asemănătoare, ele au cauze, intensități și chipuri diferite, în funcție de vârstă, sex și stil de viață.

Crampa – momentul care te oprește pe loc

Crampa apare pe neașteptate: efortul e în toi sau poate dormi liniștit și, dintr-odată, mușchiul se strânge ca un nod dureros. Este intensă, te forțează să te oprești și te face să îți cauți cu disperare o poziție care să aducă alinare.

Crampele se nasc dintr-o combinație de efort, lipsuri și oboseală. Atunci când mușchiul e solicitat intens și brusc, când nu are suficientă apă sau minerale la dispoziție, el se contractă violent, ca și cum ar încerca să se protejeze. De aceea apar la sportivi după antrenamente, la femei însărcinate când corpul consumă rapid rezervele de calciu și magneziu, sau la vârstnici, unde circulația sanguină mai lentă nu mai duce nutrienții acolo unde trebuie. Uneori și frigul sau o poziție incomodă pot declanșa o crampă, pentru că mușchiul intră în alertă.

  • O întâlnesc sportivii, dar și cei sedentari. 
  • Femeile o simt adesea în timpul sarcinii, când organismul e solicitat la maximum. 
  • Bărbații o experimentează mai ales la sală sau pe terenul de sport, când mușchiul e dus la limită. 
  • Copiii, în perioadele de creștere rapidă, se trezesc noaptea cu acele „dureri de creștere” care îi sperie pe părinți. 
  • Adolescenții, prinși între antrenamente și examene, fac cunoștință cu crampele fie din lipsă de hidratare, fie din neatenție la semnalele corpului. 
  • Adulții se confruntă cu ele ca urmare a sedentarismului sau a unei alimentații sărace în minerale, iar vârstnicii le simt mai des din cauza circulației sanguine deficitare. 

Ce ajută? O întindere blândă, un masaj, un pahar de apă sau o baie caldă. Uneori doar câteva secunde de răbdare.

Spasmul – tresărirea discretă care îți amintește că ești obosit

Spasmul, în schimb, este mai discret. Îl simți în pleoapă după prea multă cafea, în spate după ore întregi pe scaun sau ca o mică tresărire a unui mușchi obosit. Nu doare întotdeauna, dar enervează și insistă. 

Spasmele sunt mai degrabă un răspuns nervos decât unul muscular. Ele apar atunci când sistemul nervos trimite semnale haotice, ca un cablu electric care pâlpâie. Oboseala, stresul, lipsa somnului, excesul de cafeină sau tensiunea acumulată se transformă în acele tresăriri enervante ale pleoapei sau ale altor mușchi. La copii și adolescenți, emoțiile și suprasolicitarea școlară joacă un rol important, iar la adulți postura greșită și munca la birou ore în șir devin cauze majore.

  • La femei, apare adesea în perioadele de stres, în umeri sau la nivelul ochilor, când grijile apasă mai greu decât greutățile fizice. 
  • La bărbați, e prezent după nopți scurte și oboseală acumulată. 
  • Copiii îl trăiesc mai rar, dar uneori, după o zi lungă de joacă sau emoții puternice, mușchii lor tresar involuntar. 
  • La adolescenți, mai ales în perioade de examene și lipsă de somn, spasmul e un semnal că organismul nu mai poate ține pasul. 
  • Adulții îl simt în gât sau spate, ca un strigăt mut al corpului suprasolicitat. Iar la vârstnici, uneori spasmele ascund reacții la tratamente sau afecțiuni neurologice. 

Cum se calmează? Prin odihnă adevărată, respirație adâncă, reducerea cafeinei și uneori printr-un supliment cu magneziu sau vitamine.

Crampele și spasmele nu aleg, dar se poartă diferit cu fiecare etapă a vieții. Sunt ca niște clopoței care sună uneori prea tare, alteori discret, doar ca să ne aducă aminte că avem un corp fragil și viu. Dacă le ascultăm, putem înțelege că nu sunt dușmani, ci mesaje. Și poate că, în loc să ne enervăm pe ele, ar trebui să le mulțumim că ne reamintesc să avem grijă de noi.

 

Din aceeași categorie:​

Cele mai recente articole: