Astăzi, sărbătorim ziua de naștere a lui Samuel Hahnemann, fondatorul Homeopatiei (10 aprilie 1755).

Hahnemann este cel care a stabilit principiile fundamentale ale științei și artei homeopatiei. Este numit Părintele Farmacologiei Experimentale, deoarece a fost primul medic care a pregătit medicamente în această modalitate nemaiîntâlnită, testându-le pe ființe umane sănătoase, pentru a determina cum acționează pentru a vindeca boli.

Înainte de Hahnemann, medicamentele erau prescrise în urma unor indicații speculative, în principal pe baza de autoritate, fără verificare experimentală.

„Cea mai înaltă chemare a medicului, singura sa chemare, este de a face oamenii bolnavi sănătoși – de a vindeca în adevăratul sens al cuvântului” – Samuel Hahnemann

Homeopatia este o metoda de tratament care stimuleaza tendinta naturala de vindecare a organismului, folosind medicamente preparate din substante de origine minerala, vegetala si
animala preparate prin procese specifice in laboratoare farmaceutice specializate si care trateaza organismul ca un intreg.

Aceste medicamente se numesc remedii homeopate si ele sunt lipsite de toxicitate, nu au reactii adverse si nu dau dependenta.

Homeopatia ia in considerare totalitatea caracteristicilor individuale ale pacientului analizand simptomele bolii in contextul starii generale a organismului, in acord cu reactivitatea simptomelor 
cu expunerea la temperaturi extreme (inclusiv, schimbarile vremii), modificarea apetitului sau a senzatiei de sete.

Începând cu 1796, medicul german Samuel Christian Hahnemann a propus o nouă abordare terapeutică bazată pe principiul similarităţii, similia similibus curantur. În condiţiile în care la începutul sec. XIX metodele terapeutice folosite în mod curent erau foarte agresive (cantităţi mari de substanţe toxice, sângerare, etc), homeopatia s-a impus ca o metodă blândă, sigură şi lipsită de reacţii adverse.

În prezent homeopatia este cunoscută şi practicată în multe ţări fiind una din cele mai populare forme de practică medicală complementară. La noi în ţară este recunoscută de Ministerul Sănătăţii. Este practicată de medici cu pregatire postuniversitară de specialitate, cursurile fiind organizate sub îndrumarea Societăţii Române de Homeopatie.

Homeopatia a acumulat în cele peste două secole de existenţă milioane de cazuri tratate şi rezolvate cu succes. A avut de înfruntat numeroase piedici şi a ieşit mereu învingătoare, pentru că, aşa cum arăta Guizot, prim-ministru al Franţei la 1836, când academia medicală de la acea vreme a încercat să interzică practica homeopată: „Dacă homeopatia e o himeră sau un sistem lipsit de valoare practică, ea va dispărea de la sine. Dacă este însă un progres, se va răspândi, în ciuda încercărilor dvs. de a o obstrucţiona, şi asta este ceea ce ar fi de dorit ca academia să facă, ea, care are ca misiune să facă ştiinţa să progreseze şi să încurajeze descoperirile.”