Un studiu recent realizat de un laborator acreditat RENAR a evidențiat prezența unor niveluri semnificative de metale grele în anumite tipuri de pește vândute pe piața românească. Dintre speciile analizate, scrumbia de Dunăre s-a remarcat prin cea mai mare concentrație de arsen, fiind catalogată drept una dintre cele mai toxice opțiuni.

„Cea mai mare [concentrație de arsen] a fost la scrumbia de Dunăre, în care am detectat 1,65 mg pe kg de arsen”, a explicat Virgil Vrăjmașu, șeful laboratorului care a efectuat testele. Analiza a inclus cinci tipuri de pește: scrumbie, macrou, somon, doradă și biban. Toate probele au prezentat urme de arsen, plumb și mercur, însă nivelurile de arsen din scrumbie au fost cele mai ridicate.

Clasamentul contaminării

• Scrumbia de Dunăre: 1,65 mg/kg de arsen – cea mai ridicată valoare.
• Macroul proaspăt: 0,824 mg/kg de arsen, alături de niveluri mari de mercur și o cantitate de cadmiu de două ori peste limita admisă.
• Somonul: 0,346 mg/kg de arsen, dar mai puțin afectat comparativ cu scrumbia și macroul.

În contrast, dorada crescută în apele mediteraneene a fost identificată ca fiind cea mai sigură opțiune, fără urme detectabile de arsen sau plumb și cu niveluri scăzute de alte metale grele.

Specii de pește recomandate

Pentru cei care doresc să consume pește sănătos, experții recomandă speciile cunoscute pentru conținutul redus de metale grele, precum:

• Păstrăvul: Crescut în ferme din România, păstrăvul are un conținut redus de toxine și este bogat în omega-3.
• Doradă: Mai ales cea provenită din apele mediteraneene, cunoscută pentru siguranța alimentară.
• Macroul sălbatic mic: Deși macroul mare poate acumula toxine, cel mic este o alternativă mai sigură.
• Heringul: Este o sursă bogată de omega-3, iar nivelurile de contaminare sunt de obicei reduse.
• Codul: Recunoscut pentru valoarea nutritivă și conținutul scăzut de metale grele.
• Șalăul: Un pește local sigur și apreciat pentru textura sa delicată.

Pericolele consumului de pește contaminat

Peștii grași, cum sunt scrumbia și macroul, tind să acumuleze mai multe toxine din cauza conținutului ridicat de lipide. Conform Federației Americane a Alimentației și Medicamentului (FDA), speciile precum rechinul, peștele-sabie, tonul și macroul regal trebuie consumate cu prudență, deoarece pot acumula cantități semnificative de mercur și alte metale grele.

Un exemplu notabil este pangasius, un pește ieftin, dar controversat, datorită gradului ridicat de toxicitate și contaminanți, care a fost interzis în mai multe state occidentale.

Recomandări pentru consumatori

Pentru a reduce riscurile asociate consumului de pește contaminat, este important să:

• Diversificați tipurile de pește consumate.
• Optați pentru surse de încredere și verificați etichetele produselor pentru a afla proveniența.
• Evitați speciile mari sau grase care sunt predispuse la acumularea de toxine.

Consumul de pește aduce numeroase beneficii pentru sănătate, dar alegerea informată a speciilor este esențială pentru a evita riscurile asociate contaminării cu metale grele. Fie că e vorba de un preparat tradițional sau de o rețetă modernă, alegerea peștelui potrivit poate face diferența între o masă gustoasă și una cu riscuri ascunse. În final, sănătatea este în farfuria noastră – să alegem cu grijă!