Foto

Paradontoza – Ce este

Parodontoză,  boala parodontală sau parodontita este o afecțiune inflamatorie cronică, care afectează țesuturile ce înconjoară și susțin dinții, inclusiv gingiile, ligamentul parodontal și osul alveolar.

În parodontită, bacteriile din placa dentară declanșează un răspuns imun, ducând la inflamație. În timp, dacă nu este tratată corespunzător, inflamația poate deteriora țesutul gingiilor și structurile de susținere, ducând la formarea de pungi între gingii și dinți. Aceste buzunare pot adăposti mai multe bacterii și pot contribui la distrugerea în continuare a țesuturilor și a oaselor.

Tipuri / Clasificare

Parodontita sau boala parodontală este clasificată în mai multe tipuri, in funcție de severitatea și progresia bolii. Cele mai frecvente tipuri de parodontită includ:

Parodontita cronică: Aceasta este cea mai răspândită formă de parodontită și de obicei progresează lent. Implică inflamarea gingiilor și a structurilor de susținere, ducând la recesiunea gingiilor, formarea buzunarelor și pierderea osoasă în timp.

Parodontita agresivă: Parodontita agresivă se caracterizează prin progresia rapidă a distrugerii gingiilor și osului. Afectează adesea pacienții mai tineri și poate fi localizată (care afectează dinții specifici) sau generalizat (care afectează mai mulți dinți).

Parodontita ca manifestare a bolilor sistemice: Anumite afecțiuni sistemice, cum ar fi diabetul, imunodeficiențele și tulburările genetice, pot contribui la dezvoltarea și progresia parodontitei.

Boli parodontale necrozante: Acestea sunt forme rare, dar severe de parodontită, caracterizate prin necroză tisulară (moarte celulară) la nivelul gingiilor, ligamentului parodontal și osului alveolar. Acestea sunt adesea asociate cu afecțiuni sistemice, cum ar fi infecția cu HIV, malnutriția sau imunosupresia.

Este important de reținut că bolile parodontale pot varia în ceea ce privește simptomele, de la o persoană la alta. Un diagnostic adecvat și un plan de tratament ar trebui stabilite de un stomatolog cu experiență, pe baza unei evaluări cuprinzătoare a sănătății bucale a individului și a circumstanțelor specifice. Controalele stomatologice regulate și menținerea unor bune practici de igienă orală sunt cruciale pentru prevenirea și gestionarea bolilor parodontale.

Paradentoza – Simptome

Semnele și simptomele comune ale parodontitei includ:

• Inflamația gingiilor: gingii umflate, roșii sau sensibile.
• Gingii care sângerează: gingii care sângerează ușor, în special în timpul periajului sau folosirii aței dentare.
• Recesiunea gingiei: gingiile care par să se îndepărteze de dinți, expunând rădăcinile dinților.
• Formarea buzunarului: Adâncirea spațiului dintre gingii și dinți.
• Respirație urât mirositoare sau un gust urât persistent în gură.
• Dinți slăbiți sau mișcați.
• Modificări ale modului în care dinții se potrivesc împreună atunci când mușcă sau mestecă.

Un dentist sau un parodontist vă poate evalua sănătatea bucală, poate oferi un diagnostic și poate dezvolta un plan de tratament adecvat pentru a gestiona starea și a preveni deteriorarea ulterioară a dinților și a structurilor de susținere. Pentru gestionarea parodontitei pot fi recomandate bune practici de igienă orală, curățări profesionale dentare și, în cazuri mai severe, tratamente parodontale.

Paradontoza – Cauze

Parodontita este de obicei cauzată de igiena orală inadecvată, care permite acumularea plăcii și formarea de tartru pe dinți. Alți factori, cum ar fi genetica, fumatul, modificările hormonale, anumite afecțiuni sistemice și anumite medicamente, pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea și progresia parodontitei.

Paradontoza – Cum se diagnostichează 

Parodontoza este diagnosticată printr-un examen stomatologic cuprinzător. Diagnosticul implică de obicei următorii pași:

Istoricul medical și dentar: medicul stomatolog va examina istoricul medical și dentar, inclusiv orice simptome pe care le puteți experimenta și orice afecțiuni medicale sau medicamente relevante.

Examinare clinică: dentistul va examina vizual gingiile, dinții și țesuturile bucale. Se va uita după semnele de inflamație, recesiune gingivală, sângerare, acumulare de placă și tartru și alte indicații vizibile ale bolii parodontale.

Măsurătorile adâncimii sondei: medicul dentist sau igienistul dentar poate folosi un instrument mic numit sonda parodontală pentru a măsura adâncimea pungilor dintre gingii și dinți. Pungile mai adânci indică prezența bolii parodontale.

Raze X sau imagistica dentară: Razele X sau alte tehnici de imagistică dentară pot fi utilizate pentru a evalua amploarea pierderii osoase, pentru a detecta depozitele de tartru ascunse și pentru a evalua starea generală a dinților și a structurilor de susținere.

Teste sau evaluări suplimentare: în unele cazuri, pot fi efectuate teste suplimentare pentru a ajuta la diagnostic sau pentru a determina factori specifici care contribuie la boala parodontală, cum ar fi analiza bacteriană sau testarea genetică.

Pe baza constatărilor din aceste evaluări, medicul dentist poate diagnostica prezența și severitatea bolii parodontale, poate identifica tipul sau forma specifică de parodontoză și poate dezvolta un plan de tratament adecvat.

Este important să vizitați în mod regulat un medic stomatolog pentru controale și curățări de rutină pentru a asigura depistarea precoce și tratamentul prompt al bolii parodontale. Diagnosticul și intervenția precoce pot ajuta la prevenirea progresiei ulterioare a bolii și la minimizarea complicațiilor potențiale.

Foto

Paradontoza – Tratament și recomandări

Tratamentul și recomandările pentru parodontoză pot varia în funcție de severitatea și progresia bolii. Iată câteva abordări și recomandări comune de tratament:

Curățarea dentară profesională: o curățare dentară profesională, cunoscută și sub denumirea de detartraj, este de obicei primul pas în tratarea parodontozei. Implică îndepărtarea plăcii și a depunerilor de tartru de pe dinți și de sub linia gingiei pentru a elimina bacteriile.

Practici de igienă orală: O bună igienă orală este crucială în gestionarea parodontitei. Periajul regulat și folosirea aței dentare ajută la îndepărtarea plăcii și previne acumularea acesteia. Stomatologul dumneavoastră vă poate oferi instrucțiuni specifice cu privire la tehnicile adecvate de periaj și folosirea aței dentare și poate recomanda instrumente suplimentare de igienă orală, cum ar fi periuțe interdentare sau apă de gură antimicrobiană.

Medicamente: În unele cazuri, medicul dentist poate prescrie medicamente antimicrobiene, cum ar fi apă de gură sau antibiotice orale, pentru a ajuta la controlul infecției și la reducerea inflamației.

Proceduri parodontale: În funcție de severitatea parodontitei, pot fi necesare proceduri suplimentare. Acestea pot include grefarea gingiilor pentru refacerea țesutului gingival, grefarea osoasă pentru regenerarea osului pierdut sau intervenția chirurgicală pentru a accesa zonele mai adânci pentru curățarea și îndepărtarea profundă a țesutului infectat.

Schimbări ale stilului de viață: anumiți factori ai stilului de viață pot contribui la progresia parodontitei. Renunțarea la fumat, gestionarea nivelului de stres și adoptarea unei diete echilibrate pot ajuta la îmbunătățirea rezultatului tratamentului și la sprijinirea sănătății orale generale.

Vizite regulate la dentist: este important să mergeți periodic la control, pentru monitorizarea continuă a sănătății dumneavoastră orale. Aceste vizite permit evaluarea eficacității tratamentului, identificarea oricăror probleme recurente sau noi, și ajustări ale planului de tratament după cum este necesar.

Planurile individuale de tratament pot varia și este important să vă consultați cu un medic stomatolog pentru un diagnostic precis și recomandări de tratament personalizate în funcție de starea dumneavoastră specifică. Detectarea precoce, intervenția și respectarea practicilor de igienă orală sunt cheia pentru gestionarea eficientă și prevenirea progresiei ulterioare a bolii parodontale.

Paradontoza – Prevenție

Parodontoza poate fi prevenită sau progresia acesteia poate fi încetinită prin practici adecvate de igienă orală și alegeri ale stilului de viață. Iată câteva măsuri preventive care pot ajuta la menținerea gingiilor sănătoase și la prevenirea bolilor parodontale:

Periajul de două ori pe zi: Periați-vă bine dinții timp de două minute folosind o pastă de dinți cu fluor. Acordați atenție tuturor suprafețelor dinților, inclusiv de-a lungul liniei gingiilor.

Ața dentară zilnic: curățați între dinți și de-a lungul liniei gingiilor, folosind ața dentară sau perii interdentare. Acest lucru ajută la îndepărtarea plăcii și a resturilor din zonele pe care o periuță de dinți nu poate ajunge.

Controale stomatologice regulate: Vizitați-vă regulat medicul dentist pentru controale de rutină și curățări profesionale. Curățările profesionale îndepărtează depunerile de tartru și permit depistarea precoce a oricăror semne de boală a gingiilor.

Obiceiuri alimentare sănătoase: Mențineți o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Limitați alimentele și băuturile dulci, deoarece pot contribui la apariția cariilor dentare și a bolilor gingiilor.

Evitați consumul de tutun: Fumatul și consumul de tutun cresc riscul de îmbolnăvire a gingiilor și împiedică procesul de vindecare. Renunțarea la fumat sau evitarea produselor din tutun vă poate îmbunătăți semnificativ sănătatea orală.

Gestionați stresul: stresul cronic poate slăbi sistemul imunitar și vă poate face mai susceptibil la bolile gingiilor. Găsiți modalități sănătoase de a gestiona stresul, cum ar fi exercițiile fizice, tehnicile de relaxare sau angajarea în hobby-uri.

Fiți conștienți de factorii de risc: unii factori, cum ar fi diabetul, modificările hormonale, anumite medicamente și predispoziția genetică, pot crește riscul de apariție a bolii gingiilor. Dacă aveți oricare dintre acești factori de risc, fiți vigilenți în menținerea unei bune igiene orale și vizitați-vă regulat medicul dentist.

Prin adoptarea acestor măsuri preventive și prin practicarea constantă a unei bune igiene orale, puteți reduce riscul de apariție a parodontozei și puteți menține gingiile și dinții sănătoși. Îngrijirea dentară regulată, împreună cu un stil de viață sănătos, joacă un rol crucial în prevenirea acestei afecțiuni și în promovarea sănătății orale generale.

Paradontoza – Pacienți din grupa de risc 

În timp ce boala paradontoza este asociată în mod obișnuit cu adulții, ea poate afecta persoane de diferite grupe de vârstă. Riscul și susceptibilitatea la boala parodontală pot varia în funcție de mai mulți factori:

Adulți: adulții sunt mai predispuși la boli parodontale din cauza unor factori cum ar fi placa acumulată și tartrul, expunerea mai lungă la potențiali factori de risc și modificările hormonale (la femei) care pot afecta sănătatea gingiilor.

Persoane în vârstă: modificările legate de vârstă, cum ar fi reducerea funcției imunitare și deteriorarea potențială a sănătății orale în timp, pot crește riscul de boală parodontală la adulții în vârstă.

Copii și adolescenți: deși boala parodontală este mai puțin frecventă la copii, ea poate apărea, mai ales în cazurile de igienă orală deficitară, predispoziție genetică, anumite afecțiuni medicale sau parodontoză agresivă de debut precoce. La copii, este adesea denumită „parodontită juvenilă” sau „parodontită cu debut precoce”.

Adolescenți și adulți tineri: în perioada adolescenței și a maturității timpurii, modificările hormonale, igiena orală inadecvată, alegerile privind stilul de viață (cum ar fi fumatul sau alimentația necorespunzătoare) și prezența aparatelor ortodontice pot contribui la creșterea riscului de apariție a bolii parodontale.

Condiții specifice de sănătate: Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi diabetul, tulburările imunitare și bolile sistemice, pot crește riscul de a dezvolta boli parodontale la orice vârstă.

Este important de reținut că paradontoza  poate fi prevenită sau gestionată prin practici adecvate de igienă orală, controale dentare regulate și intervenție timpurie. Practicarea unor bune obiceiuri de igienă orală de la o vârstă fragedă și menținerea acestora pe tot parcursul vieții poate ajuta la reducerea riscului de apariție a bolii parodontale. Este recomandabil ca persoanele de toate grupele de vârstă să acorde prioritate sănătății bucale și să caute îngrijire stomatologică profesionistă pentru a preveni și aborda eficient boala parodontală.

Disclaimer: Acest articol este unul informativ și nu înlocuiește un consult medical. Pentru ca sănătatea familiei tale să beneficieze de consult de specialitate, adresează-te întotdeauna medicului de familie.