Header site

Exclusiv - Interviu cu domnul Comisar-Șef Cătălin Țone, Șef Serviciu Antidrog de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate în cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate București

Numele lui Cătălin Țone se leagă de multe aspecte care influențează, mai mult sau mai puțin conștient, viața noastră, a tuturor. Bineînțeles, putem vorbi despre aspectul educațional sau al funcției publice pe care o ocupă de aproape 20 de ani, însă cel mai important este să punctăm că activitatea comisarului-șef Cătălin Tone dă o nouă însemnătate cuvintelor Prevenție și Siguranță!

Cea mai recentă reușită fiind Ordinul nr. 32 din 1 martie 2023, care privește stabilirea metodologiei de evaluare, selectare și finanțare a proiectelor în cadrul Programului de interes național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri, pentru perioada 2023-2026. Adică, din ceea ce poate înțelege un novice în legislație, un ordin care stabilește cadrul legal, financiar și instituțional pentru înființarea de centre sau unități atât de prevenire, însă și de îngrijire pentru consumatorii de substanțe ilicite.

Într-un sistem subdimensionat, slab finanțat și insuficient legiferat, o echipă de aproximativ 80 de oameni se luptă constant pentru protejarea vieții și integrității noastre și a copiilor noștri.

Mai jos, o discuție față în față, brutal de sinceră, concisă, extrem de utilă și directă, cu Cătălin Țone, personaj principal în războiul zilnic pentru siguranță, asigurarea stabilității și, de ce nu, a sănătății noastre.

Domnule Comisar-Șef, de ce ne aflăm în acest vid legislativ și, după atâția ani de la Revoluție, încă există discuții pe baza măsurilor care trebuiesc luate în ceea ce privește traficul și consumul de droguri, dar și pedepsele care trebuiesc aplicate traficanților și consumatorilor.

Comisar șef Cătălin Țone: Există o mulțime de vinovați, începând de după revoluție, când, timp de 10 ani nu am avut legislație, deoarece legea 143 privind prevenirea și combaterea drogurilor a intrat în vigoare undeva în anii 2000, iar DIICOT s-a înființat în 2004. Acești 15 ani și-au spus cuvântul asupra a ceea ce se întâmplă în ziua de astăzi.

Există foarte multe persoane care susțin legiferarea consumului de marijuana în scop recreațional. Dumneavoastră sunteți una dintre vocile vehemente, care consideră că acest lucru ar reprezenta o foarte mare greșeală. Ne puteți explica de ce?

Comisar șef Cătălin Țone: Foarte multe persoane susțin că așa este și în Bruxelles și în Londra, Berlin sau Olanda, dar întrebarea care se pune este: Noi, ca țară, avem vreun centru de stat post – cură?

Ar trebui să știm cu toții că dependența se tratează în două etape:

  1. Prima etapă este detoxul, iar pentru asta, să zicem că avem secții specializate
  2. A doua etapă este de post-cură, iar eu nu am identificat nicio structură de acest gen la noi în țară. În Germania există câteva sute, iar tratamentul este decontat pe baza carnetului de asigurări de sănătate. În condițiile acestea, ce se întâmplă în România ? Persoanele ies de la detox, se întorc în stradă și iar încep să consume. Practic recidivează, și ajung să facă ce a făcut tânărul acela din Pitești, care și-a omorât tatăl, iar apoi l-a acoperit cu haine și a dat o petrecere în casă, fiind sub influența unei psihoze.

Aceasta este fotografia și realitatea, noi cei de la Antidrog încercăm să facem tot ce este omenește posibil. Eu am 80 de oameni în subordine, răspund de București și de 5 județe și credeți-mă că în fiecare zi reținem… arestăm…reținem…arestăm.

De curând a fost schimbată legea referitoare la pedepsele pentru traficul și consumul de droguri. Din nou, multe persoane din spațiul public, chiar formatori de opinie sau reprezentanți ai unor organizații nonguvernamentale, susțin că nu este corect, și singurii care vor fi afectați sunt tinerii și chiar adolescenții care, sub nebunia vârstei, cad în păcatul consumului ocazional.

Comisar șef Cătălin Țone: Este și o problemă legislativă, legiuitorii au considerat că pedepsele erau foarte mari pentru traficanți și în 2014 le-ai mai scăzut puțin. După eforturi extraordinare, pe 2 martie 2023 am reușit să refacem cât de cât pedepsele și să reparăm ceea ce s-a greșit. În toată perioada de după 2014, pedepsele mici au însemnat condamnări cu suspendare pentru traficanți sau câteva luni de executare, după care aceștia s-au întors în stradă și au reînceput să vândă. Consider că decidenții nu au înțeles despre ce e vorba, deoarece este o lipsă crasă de înțelegere a mecanismului din punct de vedere social, ca să nu mai vorbim din punct de vedere medical.

Consumatorii își pot vedea nestingheriți de treabă, pot ajunge acasă și pot fuma de față cu părinții, pentru că poliția nu are ce să le facă. Multe voci au spus că suntem prea agresivi cu cei care consumă, dar nu suntem. Aici a fost marea confuzie care s-a făcut, în special de către politicieni. Legislația nu a fost modificată pe deținerea pentru consum, ci numai pe zona de trafic intern.

Ne puteți oferi câteva definiții, pe scurt, pentru toți acești termeni?

Comisar șef Cătălin Țone:

  • TRAFIC DROGURI (ilegal) = Orice acțiune, mai puțin deținere pentru consumul propriu.
  • DEȚINEREA PENTRU CONSUM PROPRIU (ilegal) = Segmentul temporar de la procurarea drogului și până la consum (introducerea în corp).
  • CONSUMUL DE DROGURI (neincriminat dacă este vorba doar de existența substanței în organism) = introducerea și rămânerea substanței în organism.
Pedepsele stipulate pentru deținere și trafic de droguri și substituenți
  • Deținere de droguri pentru consum propriu (Legea 143/2000)
    • De risc – închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă
    • De mare risc – închisoare de la 6 luni la 3 ani
  • Trafic intern de droguri (Legea 143/2000)
    • De risc – închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi
    • De mare risc – închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi
  • Trafic internațional de droguri (Legea 143/2000)
    • De risc – închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi
    • De mare risc – închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi
  • Trafic de substituenți de droguri (“Etnobotanice”) (Legea 194/2011) – Închisoare de la 2 la 7 ani

Trebuie menționat faptul că legislația antidoping a început foarte mult să semene cu legislația antidrog, diferind doar substanțele și destinația acestora. Pedepsele sunt și ele mai mici, astfel:

  • Trafic intern de substanțe dopante de mare risc – Închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
  • Trafic internațional de substanțe dopante de mare risc – Închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
  • Finanțarea traficului intern de substanțe dopante de mare risc – Închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
  • Îndemnul la consumul de substanțe dopante de mare risc – Închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
  • Publicitatea făcută substanțelor și produselor care conțin substanțe dopante – Închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă.

Toate aceste fapte intră sub competența de urmărire penală a DIICOT (art 367 CP).

De ce susțineți  incriminarea consumului?

Comisar șef Cătălin Țone: Marijuana este și unul dintre cele mai periculoase droguri, iar legalizarea în scop recreațional este o imensă eroare, deoarece nu avem structură și nu avem specialiști în țară. Legalizarea în scop medical este o altă discuție. La cele 50-70 de medicamente care conțin stupefiante (cum sunt barbituricele), se mai adaugă încă unul. Atâta timp cât există un control strict nu este nicio problemă. În plus, beneficiile sunt mai mari ca o alternativă la tratarea unor afecțiuni grave, decât dezavantajele.

Când vine vorba despre legalizarea ca drog recreațional, trebuie să știți că 90% din marijuana din București este stropită cu etnobotanice. Dacă această propunere de legalizare va fi aprobată, vom avea o nație de drogați.

Politicienii și toți adepții acestui proiect susțin că trebuie să fim moderni și să facem și noi ce fac alții. Sigur, nicio problemă, doar că noi nu avem ce au alții. Poate în timp, când vom avea tot ce este nevoie pentru a trata dependența, vom relua discuția, dar punând anumite limite, care se referă la concentrația legală (să fie de 3-4%), cu firme producătoare autorizate, cu automate pentru distribuție etc. În Europa, singura țară în care a fost deschisă piața, în sensul că există magazine aprobate (vorbim despre ce spune legea, nu ce se întâmplă pe stradă), este Olanda. Este, dacă vreți, o formă de acceptare, mai degrabă decât o legalizare din punct de vedere juridic.

Recomandări pentru medicii de familie sau specialiști, profesioniștii în domeniul sănătății, care află sau bănuiesc că un pacient are asupra sa droguri

Comisar șef Cătălin Țone:

  1. Dacă se găsesc efectiv droguri asupra pacientului, indiferent dacă accidental sau cu intenție, se sună de urgență la 112 pentru anunțarea situației. Ne-am confruntat cu situații în care doctorul a preluat droguri de la pacient, din dorința de a-l face să renunțe la consum, și le-a pus în fișet. Ulterior a chemat părinții, deoarece pacientul era minor, și le-a dat drogurile respective. Părinții au sesizat poliția, iar medicul a intrat, practic, sub incidența articolului 2, la trafic de droguri. Nu a fost vorba despre închisoare, dar iată cum neștiința a cauzat medicului multe neplăceri, până la soluționarea cazului, deoarece polițiștii au fost nevoiți să ia măsuri legale.
  2. Drogurile nu se transmit altor persoane, cum ar fi colegi medici, managerul clinicii ori șeful secției.
  3. Foarte important, medicamentele speciale, care conțin stupefiante, au același regim juridic precum drogurile.
  4. Se recomandă discuția cu părinții, dacă pacientul este minor.
  5. Se păstrează confidențialitatea față de alte persoane, deoarece va urma o anchetă.

Recomandări pentru părinți pentru prevenirea și combaterea consumului de droguri

Comisar șef Cătălin Țone:

  1. Alocarea de timp suplimentar pentru observarea copiilor. Foarte multe probleme, cel puțin în București, apar din lipsa comunicării dintre părinți și copii. Cei din urmă se simt excluși, marginalizați, chiar dacă inconștient, și se duc către zona afectivă și de atașament oferită de anturaj.
  2. Analiza atentă comportamentală și identificarea elementelor de suspiciune. Trebuie urmărit aspectul copilului, dacă prezinte semne de înțepături pe corp, dacă a slăbit, are cearcăne, somnolență excesivă sau insomnie.
  3. Păstrarea legăturii cu factorii școlari, profesori și alte persoane implicate, deoarece la școală se află, de multe ori, anturajul. Acolo există informații, cum ar fi absențele sau stările de rău, dar care nu ajung la părinți, din cauza lipsei de interes a acestora. Din păcate, mulți părinți nu acceptă că ar putea exista probleme de acest gen cu copilul lor.
  4. Analiza toxicologică legendată sau nu. Mulți părinți au înțeles gravitatea problemei și au achiziționat aparate similare cu cele pe care le are poliția în dotare, pentru a le face teste zilnice copiilor, în cazul în care există suspiciuni că se droghează sau că se află într-un anturaj dubios.
  5. Comunicarea cu un specialist antidrog.
  6. Urmarea tratamentului anti dependență pentru copil.
  7. Practicarea unui sport și ocuparea timpului copilului cu activități benefice.
  8. Păstrarea confidențialității.
Ce ne puteți spune despre consumul de marijuana (cannabis)?

Comisar șef Cătălin Țone: Este cel mai fumat drog în mediul tinerilor și adolescenților.

  • Ar trebui verificate des buzunarele de la hainele copiilor, deoarece se vor găsi urme vegetale specifice, care nu pot fi confundate cu tutunul. Canabisul are o tipicitate specială, mai ales pe partea de inflorescență.
  • Se verifică mirosul de fum specific marijuanei, impregnat în haine și în păr.
  • Se verifică traseele și locurile în care copilul susține că a fost.
  • Verificarea pachetelor de țigări deoarece, de cele mai multe ori, jointurile sunt păstrate acolo.
  • Verificarea deținerii unui mărunțitor mecanic (grinder). Un aparat ca un căpăcel, care prin rotire strivește frunzele de marijuana.
  • Urmăriți discuțiile cu prietenii și fiți atenți la jargonul care includ denumiri specifice pentru marijuana : Maria / Ioana, Maria, verde, eco, cuie.

Cum arată un grinder, utilizat pentru mărunțirea frunzelor de marijuana:

Foarte important de reținut: Marijuana dă dependență rapidă, în doar 3-4 prize. Deoarece THC-ul este în prezent de 15-20%, nu mai este de 3-4%, ca pe timpul lui Bob Marley.

Ce ne puteți spune despre drogul violului, un real pericol care îi paște pe tineri în general, chiar dacă fetele sunt cele mai expuse, atunci când ies în oraș?

Comisar șef Cătălin Țone: Drogul violului este inodor, incolor și fără gust. Își face efectul foarte rapid, iar prețul de achiziție este derizoriu, respectiv 100 lei/doza. El poate fi amestecat în orice, de obicei în băuturi, unde se dizolvă rapid, iar efectul apare în 20 – 30 de minute de la ingerare. Persoana care a înghițit drogul violului are un autocontrol corporal diluat, asta înseamnă că nu poate să reacționeze, chiar dacă este conștientă de ceea ce i se întâmplă. Drogul violului nu se referă la faptul că persoana care îl ia devine mai excitată sexual, ci că este o victimă sigură pentru persoanele infractoare, care i-l administrează, deoarece nu poate să se apere.

Efectul drogului violului durează aproximativ 8 ore, însă după 3-5 ore nu mai poate fi depistat în probele biologice. Din acest motiv, oricine suspectează că i s-a administrat acest drog, sau dacă cineva apropiat prezintă semnele administrării, trebuie să ia măsuri imediate prin recoltarea cât mai rapidă a probelor biologice.

Persoanele care sunt dovedite că au făcut trafic cu drogul violului, sunt pasibile de o pedeapsă de 3 – 10 ani de închisoare.

______________________________________________________

Dacă doriți să citiți o poveste cutremurătoare, bazată pe un caz real, cumpărați cartea “Marijuana, zborul spre iad”, scrisă de dl.Comisar Șef Cătălin Țone.

Este o carte bazată pe însemnările lui Răzvan, un tânăr consumator și dependent de cannabis. După ce le-a citit, dl. Comisar Șef Țone a înțeles că este nevoie ca unele lucruri să ajungă publice, pentru ca miturile potrivit cărora cannabisul „nu face rău, e un produs natural”, „cannabis este un medicament care face bine” sau „iarba nu dă dependență”, trebuie spulberate, mai ales în contextul în care, chiar în această perioadă, în România se pune în discuție legalizarea acestui drog. Tocmai de aceea, ofițerul antidrog a considerat că cel mai potrivit titlu pe care l-ar putea da acestei lucrări este „Marijuana, drumul spre iad”.

Acest material-manifest a fost realizat alături de Dl. Comisar-șef Cătălin
Țone la începutul acestei luni când s-a aflat la Congresul Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie, ediția 2023, manifestare care a reunit aproape 800 de participanți, medici de diverse specialități, unde intervenția sa a ocupat toate locurile în sală, dovadă a interesului pe care îl aduce prevenția consumului de substanțe ilegale în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății. Deși tema aleasă, Lumea drogurilor între viciu și ilegalitate, pare un subiect care privește doar actorii implicați în sistemul de sănătate publică, acesta este un subiect care ne privește pe noi toți. 

Pentru că noi toți suntem #Aliatsanatate ! 

Din aceeași categorie:​

Cele mai recente articole: